"Ține salca!"

Prima lecție de zbor a început la sol și-a continuat tot la sol -- adică după o repetare a prezentării cabinei și comenzilor, am purces la niște rulaje pe pistă, ca să mă obișnuiesc cu linia dreaptă... cel puțin pe pămînt. Cu ocazia asta am auzit fraza care avea să-mi poarte zilele și nopțile în săptămînile ce vor urma: “Ține salca!” Adică o salcie nenorocită lîngă niște plopi aflați la capătul pistei, pe care trebuia s-o folosesc ca reper pentru a merge drept. PI-ul (pilot-instructor) ambala motorul iar eu trebuia să controlez direcția de rulaj folosind pedalele-paloniere. Nu pare a fi mare lucru și probabil chiar nu e, dar e tare diferit de mașină, ba chiar seamănă mai mult cu controlul unui tanc. (Nu că aș fi condus vreodată un tanc...) În plus, e foarte important să te ferești de zonele cu iarbă necosită. Dacă elicea ajunge la iarbă, se distruge destul de repede. Elicea avionului -- ca și instructorul meu -- ar prefera să fie tot timpul numai și numai în aer...

Cînd în sfîrșit am decolat, am început să învăț să fac viraje și să mă obișnuiesc cu comenzile. Nu e așa mare filosofie, ba chiar din anumite puncte de vedere e mai complicat să conduci o mașină (schimbatul vitezelor, traficul...) însă e foarte ușor să greșești, și atunci -- pînă la formarea reflexelor -- trebuie să privești, să asculți, să citești, să interpretezi, să decizi și să acționezi în cel mult cîteva secunde.

Acul altimetrului o ia în jos? Tragi ușor de manșă... dar asta îți reduce viteza cu aerul. Compensezi mărind ușor turația, dar dacă nu simți exact cît, o iei imediat la deal. Slăbești ușor manșa ca să păstrezi zborul orizontal... dar dai de o termică ce te ridică brusc cu 2 m/s chiar dacă ții botul în jos. Ieși din termică avînd botul în jos, avionul pică, instructorul strigă; tragi de manșă, mai dai gaz, cuplul motor împinge botul spre stînga, trebuie să apeși palonierul drept, și auzi imediat: “Ține salca!” (sau ce reper o fi).

- Nu te înclina! De ce înclini avionul?

- Nu brusca manșa, că mi se face rău!

- Cu pedală la dreapta! De cîte ori să-ți spun, bila merge cu manșa și fuge de picior!

- Iar i-ai scăpat botu’! De ce-i scapi botu’?

- Domnu’, domnu’, viteza, avem doar 100 la oră, ne prăbușim, ce facem?

- Redu din turație, iubește-ți motorul, că altfel te lasă cînd ai nevoie și mori!

- Ai urcat la 250, pai eu ți-am zis să stai la 200!

- Duuuulce ieșim din viraj!

- Numa’ cu gîndul tre’ să miști manșa! Uită-te la mîna mea... uită-te, na! Nici nu se vede cînd o mișc! Numa’ mă gîndesc ca vreau să urc, și uite pe variometru, avem juma’ de metru pe secunda!

- Uită-te în față cînd scoți flapsurile! De ce te uiți la pompă cînd o închizi? Că pompa nu pleacă nicăieri!

- Ce cauți deasupra Mureșului? Pai eu pe-aici ți-am zis s-o iei?

Sau interesantele discuții despre repere:

El: Ia-ți iute un reper la travers, uite silozul de la Ceauș, îl vezi?
Eu: Nici nu știu cum arată un siloz, darămite să știu unde-i Ceauș și încă din avion...

Sau:

El: Vezi depozitul de la Ogra, ăla de sub ultima culme?
Eu: Care?
El: Ăla mă, unde se vînd căpșuni! Da’ nu-l știi?!
Eu: Nu! Că noi luăm căpșuni din piață...
El: Păi și cînd meri acas’ la a’ tăi, nu opriți la Ogra după căpșuni?
Eu: ...căpșuni...!

Dar mai ales nemuritorul:

- Ține salca! Ține salca! ȚINE SALCA!!!

Interesant mi s-a părut că e mai simplu să faci viraje decît să zbori drept... Se spune despre zborul drept și orizontal că ar fi cea mai grea manevră de pilotaj...

Azi am primit și suportul de curs teoretic.