Toată săptămîna a plouat, dar azi cel mai mult. Ieri am făcut 4 ore de teorie și speram ca azi să fie senin și să putem zbura de la ora 2, dar a plouat întruna și abia pe la prînz s-au dus norii. Am păstrat telefonul la îndemînă, dar SMS-ul n-a venit. "O fi prea udă pista", îmi zic.
Pe la 3 fără ceva sună.
- Mi-am uitat telefonul acasă, îmi spune instructorul. Ce faci, nu vii la zbor?
- Păi, nu cam bate vîntul? zic eu cu ochii la vîrfurile copacilor.
- Nooo, îi numa' bine, zice. Haida că te-aștept!
Mîneca de vînt era umflată bine, cu coada spre pistă - deci vînt din stînga. Adică presiunea pe palonierul drept, la decolare, va trebui să fie mult mai mare. Evident că nu mi-a ieșit, avionul era pe tot cîmpul la decolare, nu reușeam nicicum să-l îndrept; pînă la urmă am decolat cu chiu cu vai și-am anunțat Turnul Mureș de "lucru în zonă la 400 de metri".
Din păcate prea mult timp n-am avut, dar în jumătate de oră am reușit să înghesui două tururi de pistă și jumătate. Jumătatea în cauză a fost așa:
- Te las să faci tu singur tot, zice.
Bună treabă. Trebuie să zbor cu nasul în vînt, și înclinat pe dreapta, și în același timp să păstrez linia dreaptă. Ascendențe și descendențe termice îmi dădeau toate planurile peste cap; practic mă încurcau curenți și pe orizontală, și pe verticală.
- Ce nu poți să tai sinusoida și să zbori drept?! se revoltă instructorul, referindu-se la traiectoria noastră care numai dreaptă nu era.
Ajung cu chiu cu vai la virajul 3; viteza bună, altitudinea bună. Ies pe reper, pe latura mică; îmi amintesc că la turul precedent instructorul mi-a explicat că trebuie să luăm virajul 4 mai strîns, pentru că vîntul oricum ne va împinge spre nord, așa că aștept mai mult decît normal și apoi înclin avionul la dreapta. Reduc turația, dar viteza nu rămîne deloc constantă; termicele ba mă urcă, ba mă coboară, și îmi bat capul și cu vîntul lateral. Ca să păstrez viteza constantă cît de cît variez destul de tare altitudinea, mai jonglez cu turația; ies din viraj, mai reduc, scot flapsurile, pornesc pompa suplimentară, ochesc pragul pistei dar viteza îmi urcă la 130... Turația deja e redusă, așa că trag de manșă ca să încetinesc, dar atunci nu mai cobor. Mă trezesc aproape de pragul pistei cu vreo 40 de metri mai sus decît ar trebui.
- No, ce-ai făcut? Ești prea sus, ai viteză mare și pista uite-o... Ai intrat mult prea tîrziu în 4!
- Ratăm?
- Ratăm, normal!
Bag flapsurile și împing gazul în plin, trăgînd de manșă; am ratat aterizarea...
La final, rulînd spre hangar, instructorul era cam dezamăgit.
- No, cum a venit un pic de vînt, ai uitat cum se decolează! Ți-am zis: bagă dreptul progresiv, pe măsură ce ambalezi, ca să rulăm drept!
Adevărul e că apăsam pedala cu toată puterea, și totuși avionul decola în diagonală spre stînga. Nu știu cum ar fi trebuit să apăs ca să meargă drept... Toată treaba asta cu vîntul din stînga mi se pare cam grea. Uf!
4 comentarii:
Vint din stinga, picior stinga bagat; vint din dreapta, picior dreapta. Si mansa putin in vint nu strica, mai ales daca ai avion cu aripa sus ;) Dar intotdeauna comenzile IN vint, nu invers :)).
Sînt onorat de vizită! Și mulțumesc pentru comentariu. Sper să-ți placă și restul blogului... probabil pentru tine e foarte distractiv :)
Ziceam de piciorul drept pentru ca la decolare aveam de compensat cuplul motor PLUS vîntul care împingea deriva spre dreapta deci botul spre stînga, iar în zbor -- greșeala mea, nu am specificat -- eram deja pe latura mare, deci acum vîntul îmi era din dreapta.
Eh, dacă mă prindea instructorul cu o greșeală ca asta -- să țin comenzile invers, dinspre vînt -- cred că umpleam un articol de blog numai cu ce mi-ar fi zis... :)
O sa fie distractiv si pentru tine cind o sa recitesti ce ai scris aici, peste 10 ani ;). In ce-l priveste pe instructor, daca e Mateiu, pe linga debitul verbal mai trebuia sa suporti si inaltele cu care l-a dotat natura :))
p.s. Da-mi un mail cu mail-ul tau pe privat la rcp75@yahoo.com
Asta dacă blogul ăsta o să supraviețuiască atîta... că în lumina ultimelor evenimente, nu-s așa de sigur.
Dl. instructor mi-a cerut, mai în glumă mai în serios, să-i duc sirop de tuse și am să mă achit de asta cînd oi termina școala :)
A plecat mail-ul. Mulțumesc din nou.
Trimiteți un comentariu
Tu ce zici?